Despre noi

A fost înfiinţată în anul 1892 sub denumirea de Asociaţia de Păşunat a Foştilor Urbarialişti din Reşiţa Română, care a avut în proprietate terenurile din izlazul comunal din Reşiţa Română. După anul 1918 noua denumirea a asociaţiei este Composesoratul Urbarial Reşiţa Română, iar în anul 1946 şi-a schimbat denumirea în Asociaţia Urbarială a Plugarilor Români din Reşiţa Română. În 1928-1930 construieşte Palatul Cultural, pe care l-a donat (1934) proaspăt-înfiinţatei (1932) Asociaţii Culturale a Plugarilor Români din Reşiţa Română.

În noiembrie 2005 a fost reînfiinţată Asociaţia Urbarială a Plugarilor Români din Reşiţa Română (preşedinte Iliasă Ioan), asociaţie care a revendicat terenurile avute în proprietate.

Terenurile, care au făcut parte din izlazul comunal sunt în suprafaţă de 485,722 ha, formate din "Islazul Mare" (389,183 ha), "Gol" (37,983 ha), "Camenic" (28,085 ha), "Faţă" (27,624) şi "Pe Vale" (2,878 ha), înscrise în Cartea funciară, la nr. 597 Reşiţa Română, sub numerele topografice 251.

Această suprafaţă este înscrisă în statutul publicat de asociaţie în anul 1946 în Monitorul Oficial al României.

Sunt îndreptăţiţi să facă parte din asociaţie urmaşii celor, aproximativ, 200 de familii înscrise în tabelul nominal anexat statutului (din 1946) la care se mai adaugă fostul UDR cu 14 ha, Biserica Greco-Catolică 6 ha şi Primăria Reşiţa un hectar. (Vedeţi numele foştilor membri ai căror urmaşi sunt îndreptăţiţi să facă parte din asociaţie).

Pentru cei interesaţi prezint câteva din reglementările mai importante prevăzute în Statutul asociaţiei:

Art. 3. - Scopul asociaţiei îl constituie:

  • redobândirea, prin reconstituirea dreptului de proprietate, asupra terenurilor din averea asociaţiei, prevăzute în statutul iniţial;
  • conservarea, administrarea şi exploatarea păşunii în devălmăşie a asociaţiei din municipiul Reşiţa, împreună cu întreaga ei avere accesorie potrivit prezentului statut, precum şi a drepturilor legate de acestea, conform legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere;
  • asigură aplicarea regimului silvic, conform prevederilor legale;
  • asigură protecţia intereselor individuale şi colective ale membrilor asociaţiei; promovarea tradiţiilor culturale, ecumenice şi spirituale locale;

Art. 7. - Organele de conducere ale asociaţiei sunt:

a) Adunarea generală;
b) Comitetul de conducere;
c) Preşedintele.

Art. 8. - Adunarea generală legal constituită reprezintă totalitatea membrilor asociaţiei.

Deciziunile luate de adunarea generală în limita legii sunt obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei.

Art. 13. - Fiecare membru are drept în adunarea generală la un vot, dacă dreptul său în păşunea în devălmăşie este de cel puţin 1 ha. Când cota parte se găseşte sub acest minimum, de unul sau mai mulţi coproprietari, care posedă împreună 1 ha, au dreptul la un singur vot.

Coproprietarii cu cote mai mari, au dreptul la câte un vot pentru fiecare hectarîn plus.

Nimeni nu are dreptul la mai mult de 10 voturi oricât de mare ar fi partea sa în averea indiviză.

Art. 15. - Membrii minori sunt reprezentaţi în adunările generală şi contractează valabil cu asociaţia, prin tutorii lor, membrii supuşi unei curatele prin curatorul lor, iar persoanele juridice, prin împuterniciţii lor, delegaţi în acest scop.

Art. 34. - Toţi coproprietarii păşunii în devălmăşie sunt membri de drept ai asociaţiei. Odată cu transmiterea dreptului de proprietate asupra unei alte persoane, conform legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea păşunilor, trece şi calitatea de membru asupra cumpărătorului.

Art. 35. - Folosinţa păşunii şi a întregii averi a asociaţiei de păşunat aparţine membrilor asociaţiei, proporţional cu dreptul fiecăruia.

Acest drept se exercită direct, membrii neputând să-l cedeze altora, decât cu încuviinţarea prealabilă a asociaţiei. Fiecare membru al asociaţiei devine coproprietar asupra bunurilor dobândite da asociaţie ulterior constituirii ei, proporţional cu dreptul său de proprietate.

Art. 40. - Membrii asociaţiei nu pot ceda sau înstrăina prin acte între vii, partea lor de proprietate sau de folosinţă, decât cu consimţământul asociaţiei, respectând în această privinţă şi celelalte prevederi din legale.

Art. 50. - Drepturile membrilor asociaţiei se vor stabili de adunarea generală.

Cu toate că reînfiinţarea asociaţiei s-a făcut în condiţii de legalitate, consider că atitudinea manifestată de Primăria Reşiţa, faţă de revendicările legitime ale asociaţiei, este reticentă şi chiar ostilă; afişând, aparent, aşa-zisa grijă faţă de "bunăstarea comună", în realitate este vorba de interesul autorităţii de a dispune de această avere. Cred că această avere, care aparţine asociaţiei, poate fi mai bine administrată de aceasta, prin atragerea de fonduri, în mod transparent, în folosul asociaţiei şi al întregii comunităţi locale.

Deşi în prezent, există un litigiu pe rolul instanţei judecătoreşti, pentru soluţionarea revendicărilor asociaţiei, cred că, în actualul context şi, fără a ieşi din cadrul legal, dar cu bună-credinţă şi înţelegere a situaţiei, se poate ajunge la o soluţionare rezonabilă a notificării făcute.

Ioan Iliasă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *